Este cea mai frecventa micoza a cavitatii bucale. Este produsa se fungi din genul Candida.Cel mai frecvent este produsa de Candida Albicans, dar bineinteles, sunt posibili cauzatori si alte specii ale acestui gen.
Candida albicans este un saprofit al cavitatii bucale.Ea poate deveni patogena producand infectii acute sau cronice.Important de retinut esta ca in general candidoza bucala este o afectiune relativ rara, fiind determinata de prezenta unor factori locali sau generali favorizanti.
Factori locali:
- xerostomie ( flux salivar redus sau absent );
- corticoterapie topica ( locala );
- igiena bucala proasta;
- fumatul;
- proteze dentare acrilice vechi, prost adaptate;
- leziuni cronice de mucoasa;
- scaderea ph-ului bucal.
Factori generali:
- imaturitatea imunitara a nou-nascutului/ deshidratare;
- afectiuni endocrine ( diabet, boala Addison, hipoparatiroidism );
- sarcina, contraceptivele oralee;
- corticoterapia generale;
- casexie, malnutritie;
- imunosupresie ( medicamentoasa/ HIV );
- chimioterapia, radioterapia;
antibiotice cu specru larg.
Clinic exista:
- forme localizate de candidoza:
a)Candidoza acuta
a.1) forma pseudomembranoasa: mucoasa este rosie-gestionata cu un depozit alb-galbui pe suprafata. Depozitele pot fi inlaturate ( spre deosebire de afte ) lasand o suprafata intens congestiva sau eroziuni.Pot fi localizate pe mucoasa obrazului, fata dorsala a limbii, valul palatin ( uneori se pot extinde spre faringe ). Semne clinice: pacientii aciza usturime, senzataia de uscaciune a gurii, gust alterat.
a.2) forma atrofica predomina leziunile eritematoase.Mucoasa este de coloare rosie-vie putand prezenta ici-colodepozite albiciase. Simptomatologia este mai grava decat in forma precedenta, datorita inflamatiei si eroziunulor asociate.
a.3) Forme limitate partiale:
- glosita dupa antibiotice: limba este congestionata, depapilata pe zone intinse, uneori pe fata dorsala;
- cheilita angulara: localizata la nivelulu comisurilor bucale ( coltul gurii ) prezinta eroziuni, fisuri si cruste pe un fond congestiv;
- candidoza palatului: insoteste uneori candidoza limbii ca o leziune in oglinda.
CANDIDOZA ACUTA POATE PREZENTA AMBELE TIPURI DE LEZIUNI, ERITEMATOASA CAT SI FALSE MEMBRANE, INTRINCATE IN PROPORTII VARIATE SI DE INTENSITATI DIFERITE.
b) Candidoza cronica
b.1) forma atrofica este specifica purtatorilor de proteze. Mucoasa de sub proteza apare subtiata, atrofica, congestionata ( rosie ) catifelata.Leziunea e strict localizata sub proteza.Poate fi insotita si de cheilita angulara.
b.2) forma hiperplazica este caracterizata de leziuni de culoare alba- sidefata care nu poate fi indepartata prin stergere.Existe zone de predilectie pentru aceasta forma: zona retrocomisurala, palatul dur, fata dorsala a limbii.
- forma generalizata de candidoza este o forma cutaneo- mucoasa, forma foarte rara care intereseza atat pielea cat si fanerele si mucoasa bucala. Cauza este reprezentata de tulburari endocrine. La nivelul cavitatii bucale leziunile sunt cronice, de tip leucoplazic, de intindere si opacitate variabila. Depozitele nu pot fi inlaturate prin stergere. Sediul de predilectie este pe mucoasa jugala ( obrazului )in jumatatea anterioara, pe limba, palatul dur. Uneori se asociaza cu cheilita angulara. Afectiunea este rebela la tratament, vindecarile sunt instabile.
Diagnosticul de candidoza se pune obligatoriu prin coroborarea semnelor clinice cu datele de laborator.
Tratamentul :
- factorilor favorizanti generali: controlul afectiunilor generalr( diabet, casexie )si conducerea corecta a tratamentelor generatoare de candidoza ( chimioterapie, radioterapie, etc)
- factorilor favorizanti locali: igiena corecta a cavitatii bocale si a protezelor, eliminarea tratamentelor locale favorizante, tratamentul xerostomiei. Protezele dentare se tin peste noapte in solutii antiseptice ( cloramnina, hipoclorit, clorhexidina ). Protezele nedezinfectate constituie o sursa permanenta de autoreinfectare, prin microorganismele cantonate in porii din structura lor.
Tratamentul antifungic:
- local: Antifungice - micostatin ( NISTATIN, STAMICIN )IN SUSPENSII PENTRU CLATIT, TABLETE PENTRU SUPT, POMADA PENTRU LEZIUNI CUTANATE; amfotericin B ( FUNGISTONE, FUNGILIN ), Clotrimazol, Miconazol ( DAKTARIN ), violet de gentiana.. Ca tratament adjuvant se pot face clatiri ale cavitatii buicale cu ceai de musetel bicarbonatat, pentru alcalinizarea mediului bucal.
- general :pentru candidoza cutaneo-mucoasa sau formelor grave de candidoza bucala sau la pacientii imunodeficienti. Tratamentul trebuie efectuat cu prudenta datorita efectelor toxice si medulare ale medicatiei. Este indicata o colaborare intre medicul generalist si stomatolog.
miercuri, 30 decembrie 2009
miercuri, 2 decembrie 2009
Gingivita de sarcina
Perioada sarcinii este una foarte delicata pntru intreg organismul. Modificarile hormonale din aceasta prioada au rasunet si la nivelul cavitatii bucale, putand sa apara gingivita de sarcina. Oricum pe perioada sarcinii sunt frecvente sangerarile gingivale, datorita fragilitatii capilare.
Simptomatologia gingivitei de sarcina este reprezentata de tumefactia ( marirea in volum ) si sangerarea gingivala.
Gingia este marita de volum, neteda sau boselata, licioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte; culoarea ei variaza de la rosu viu-stralucitor la rosu-violaceu. Sangereaza la cele mai mici atingeri. Durerile sunt prezente doar in caz de acutizari prin suprainfectare. Pot apare pungi parodontale adevarate, ce determina o mobilitate patologica putand merge pana la avulsia dintilor ( in cazuri foarte grave ).
Tratamentul consta in indepartarea placii bacteriene si tartrului in stadii cat mai precoce de sarcina prin detartraj si periaj profesional, INSTRUIREA GRAVIDEI PENTRU O IGIENA BUCALA CORECTA SI COTIDIANA PE TOATE PERIOADA SARCINII, lucru suficient pentru prevenirea gingivitei
Simptomatologia gingivitei de sarcina este reprezentata de tumefactia ( marirea in volum ) si sangerarea gingivala.
Gingia este marita de volum, neteda sau boselata, licioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte; culoarea ei variaza de la rosu viu-stralucitor la rosu-violaceu. Sangereaza la cele mai mici atingeri. Durerile sunt prezente doar in caz de acutizari prin suprainfectare. Pot apare pungi parodontale adevarate, ce determina o mobilitate patologica putand merge pana la avulsia dintilor ( in cazuri foarte grave ).
Tratamentul consta in indepartarea placii bacteriene si tartrului in stadii cat mai precoce de sarcina prin detartraj si periaj profesional, INSTRUIREA GRAVIDEI PENTRU O IGIENA BUCALA CORECTA SI COTIDIANA PE TOATE PERIOADA SARCINII, lucru suficient pentru prevenirea gingivitei
joi, 29 octombrie 2009
Prevenirea aparitiei cariei precoce la copii
CARIA ESTE O BOALA CARE POATE FII PREVENITA PRIN MASURI SIMPLE DE IGIENA LA DOMICILIU.
Pentru a prevenii caria precoce la copii se recomanda ( conform Academiei Europene de Stomatologie Pedriatica EAPD ):
- UN CONTROL STOMATOLOGIC IN PRIMUL AN DE VIATA, PENTRU A SE PUTEA PRECONIZA TENDINTA LA CARIE;
- PERIEREA ZILNICA A DINTILOR COPILULUI INCA DIN MOMENTUL ERUPTIEI;
- APLICATII DE GELURI FLUORURATE PENTRU COPII CU RISC CRESCUT DE APARITIE A CARIEI PRECOCE;
- REDUCEREA OBICEIURILOR CE CONTRIBUIE LA TRANSMITEREA PRECOCE A STREPTOCOCULUI MUTANS ( principalul microorganism implicat in aparitia cariei ; COPILUL SA FOLOSEASCA PROPRIA VESELA SI PROPRIILE TACAMURI, SA NU I SE DEA MANCARE MESTECATA DE PARINTI, ETC);
- DESCURAJAREA APORTULUI FRECVENT DE LICHIDE DULCI , MAI ALES INAINTE DE CULCARE.
Nivelul de flour din pasta de dinti pentru a avea efect de cariopreventie trebuie sa fie:
- 500ppm intre 6 luni si 2 ani;
- 1000ppm intre 2 ani si 6 ani;
- 1450ppm peste 6 ani.
Pentru copii sub 6 ani se foloseste o cantitate de pasta de dinti cat un bob de mazare, iar la cei peste 6 ani nu mai mult 1-2 cm.
Pentru a prevenii caria precoce la copii se recomanda ( conform Academiei Europene de Stomatologie Pedriatica EAPD ):
- UN CONTROL STOMATOLOGIC IN PRIMUL AN DE VIATA, PENTRU A SE PUTEA PRECONIZA TENDINTA LA CARIE;
- PERIEREA ZILNICA A DINTILOR COPILULUI INCA DIN MOMENTUL ERUPTIEI;
- APLICATII DE GELURI FLUORURATE PENTRU COPII CU RISC CRESCUT DE APARITIE A CARIEI PRECOCE;
- REDUCEREA OBICEIURILOR CE CONTRIBUIE LA TRANSMITEREA PRECOCE A STREPTOCOCULUI MUTANS ( principalul microorganism implicat in aparitia cariei ; COPILUL SA FOLOSEASCA PROPRIA VESELA SI PROPRIILE TACAMURI, SA NU I SE DEA MANCARE MESTECATA DE PARINTI, ETC);
- DESCURAJAREA APORTULUI FRECVENT DE LICHIDE DULCI , MAI ALES INAINTE DE CULCARE.
Nivelul de flour din pasta de dinti pentru a avea efect de cariopreventie trebuie sa fie:
- 500ppm intre 6 luni si 2 ani;
- 1000ppm intre 2 ani si 6 ani;
- 1450ppm peste 6 ani.
Pentru copii sub 6 ani se foloseste o cantitate de pasta de dinti cat un bob de mazare, iar la cei peste 6 ani nu mai mult 1-2 cm.
vineri, 2 octombrie 2009
ATA DENTARA ( DENTAL FLOSS )
Folosire firului de matase ( ata dentara ) in spatii interdentare
Exista o mare varietate de fire dentare : groase, subtiri, cu suprafata cerata sau nu, in manunchiuri de filamente sau panglica ingusta.
Mod de utilizare:
-se rupe o portiune de fir de 30-50 cm;
-se infasoara firul dentar pe degetul mare si artator sau mijlociu astfel incat intre degete sa ramana o portiune libera de fir de 2-3 cm;
-portiunea libera se introduce interdentar, daca exista un contact strans interdentar, se controleaza presiunea de impingere a firului pentru a nu leza papila interdentara;
-firul este tinut in tensiune, usor curbat pe suprafata laterala a unuia din dintii ce formeaza spatiul interdentar in care am introdus firul de ata si este deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Apoi facem aceasi miscare verticala pe suprafata laterala a celuilalt dinte din spatiul interdentar in care ne aflam, evitand traumatismul papilei interdentare;
-dupa ce am curatat fetele laterale ale dintilor dintr-un spatiu interdentar, scoatem firul de aici si ne mutam la urmatorul spatiu interdentar, pana am cuprins toate suprafetele laterale ale tuturor dintilor din gura;
-firul dentar scamosat se deplaseaza pana cand intre degete avem portiuni integre.
Curatarea dintilor cu ata dentara se recomanda a se efectua dupa periajul de seara, pentru o igiena riguroasa a dintilor. Astfel se indeparteaza resturile alimentare si placa bacteriana din toate zonele cavitatii bucale si nu mai exista resurse de hrana pentru microorganismele cu potential cariogen. Perioada de somn nocturn este cea mai favorabila pentru microorganismele din gura in producerea de carii si afectiuni parodontale, deoarece scade la minim fluxul de saliva ( care spala suprafetele dentare de resturi alimentare ), musculatura obrajilor este in repaus ( ea produce o autocuratire in timpul vorbirii, masticatiei ).In conditii de temperatura constanta, umiditate si intuneric si resturi alimentare ( adica hrana pentru ele ) bacteriile se inmultesc si se hranesc producand metaboliti ce demineralizeaza prismele de smalt, in timp aparand cariile.Este de datoria noastra sa rupem acest cerc vicios prin igiena bucala riguroasa seara, inainte de culcare.
La inceput va fi mai greu sa utilizati ata dentara.Nu descurajati, perseverati si in timp veti capata dexteritate. Mult succes!
Exista o mare varietate de fire dentare : groase, subtiri, cu suprafata cerata sau nu, in manunchiuri de filamente sau panglica ingusta.
Mod de utilizare:
-se rupe o portiune de fir de 30-50 cm;
-se infasoara firul dentar pe degetul mare si artator sau mijlociu astfel incat intre degete sa ramana o portiune libera de fir de 2-3 cm;
-portiunea libera se introduce interdentar, daca exista un contact strans interdentar, se controleaza presiunea de impingere a firului pentru a nu leza papila interdentara;
-firul este tinut in tensiune, usor curbat pe suprafata laterala a unuia din dintii ce formeaza spatiul interdentar in care am introdus firul de ata si este deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Apoi facem aceasi miscare verticala pe suprafata laterala a celuilalt dinte din spatiul interdentar in care ne aflam, evitand traumatismul papilei interdentare;
-dupa ce am curatat fetele laterale ale dintilor dintr-un spatiu interdentar, scoatem firul de aici si ne mutam la urmatorul spatiu interdentar, pana am cuprins toate suprafetele laterale ale tuturor dintilor din gura;
-firul dentar scamosat se deplaseaza pana cand intre degete avem portiuni integre.
Curatarea dintilor cu ata dentara se recomanda a se efectua dupa periajul de seara, pentru o igiena riguroasa a dintilor. Astfel se indeparteaza resturile alimentare si placa bacteriana din toate zonele cavitatii bucale si nu mai exista resurse de hrana pentru microorganismele cu potential cariogen. Perioada de somn nocturn este cea mai favorabila pentru microorganismele din gura in producerea de carii si afectiuni parodontale, deoarece scade la minim fluxul de saliva ( care spala suprafetele dentare de resturi alimentare ), musculatura obrajilor este in repaus ( ea produce o autocuratire in timpul vorbirii, masticatiei ).In conditii de temperatura constanta, umiditate si intuneric si resturi alimentare ( adica hrana pentru ele ) bacteriile se inmultesc si se hranesc producand metaboliti ce demineralizeaza prismele de smalt, in timp aparand cariile.Este de datoria noastra sa rupem acest cerc vicios prin igiena bucala riguroasa seara, inainte de culcare.
La inceput va fi mai greu sa utilizati ata dentara.Nu descurajati, perseverati si in timp veti capata dexteritate. Mult succes!
CLORHEXIDINA
Clorhexidina este un antiseptic de electie impotriva placii bacteriene datorita absorbtiei si mentinerii prelungite pe suprafetele dentare. Are o puternica incarcatura cationica ce ii confera abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele dentare si bacteriene. Acesta legaturi produc modificari ale permeabilitatii celulare microbiene cu pertrurbarea nutritiei. Totodata se ataseaza de glicoproteinele salivare, reducand formarea placii bacteriene. Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore in functie de gradul de absorbtie si mentinere pe suprafetele dentare.
Clorhexidina se foloseste pentru prevenirea aparitiei cariilor ( clatiri ale cavitatii bucale cu ape de gura cu clorhexidina 10-14 zile, se repeta dupa 6 luni ), la persoanele cu placa microbiana prezenta pe suprafetele dentare, gingivite acute, abcese parodontale marginale, gingivite cronice si parodontite marginale cronice, dupa interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-faciala, postextractional.
Efecte secundare:
- depunerea crescuta de tartru supragingival ( controale periodice la 6 luni );
-coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor coronare ( plombelor )fizionomice, suprafata dorsala a limbii;
-modificari pasagere ale senzatiei gustative, gust metalic, amar;
-iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
-reactii alergice.
Clorhexidina se foloseste perioade scurte de timp (10-14 zile ), in alternanta cu ingrijirile uzuale prin periaj dentar. Este un antimicrobian exrem de activ asupra placii bacteriene si nu dezvolta in timp rezistenta din partea microorganismelor bucale.
Nu se utilizeaza pe perioada sarcinii si alaparii produse ce contin clorhexidina.
Clorhexidina se foloseste pentru prevenirea aparitiei cariilor ( clatiri ale cavitatii bucale cu ape de gura cu clorhexidina 10-14 zile, se repeta dupa 6 luni ), la persoanele cu placa microbiana prezenta pe suprafetele dentare, gingivite acute, abcese parodontale marginale, gingivite cronice si parodontite marginale cronice, dupa interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-faciala, postextractional.
Efecte secundare:
- depunerea crescuta de tartru supragingival ( controale periodice la 6 luni );
-coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor coronare ( plombelor )fizionomice, suprafata dorsala a limbii;
-modificari pasagere ale senzatiei gustative, gust metalic, amar;
-iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
-reactii alergice.
Clorhexidina se foloseste perioade scurte de timp (10-14 zile ), in alternanta cu ingrijirile uzuale prin periaj dentar. Este un antimicrobian exrem de activ asupra placii bacteriene si nu dezvolta in timp rezistenta din partea microorganismelor bucale.
Nu se utilizeaza pe perioada sarcinii si alaparii produse ce contin clorhexidina.
luni, 28 septembrie 2009
PERIAJUL DENTAR
Periajul dentar reprezinta principalul mijloc de indepartare a placii bacteriene de pe suprafata dintilor, constituind astfel o metoda de profilaxie a cariilor si a bolii parodontale. Astfel fiecare persoana in parte prin igiena bucala zilnica participa la mentinerea sanatatii dintilor, a gingilor si a parodontiului profund. Aceasta deoareca se intrerupe circuitul imbolnavirilor dentare si parodontale prin indepartarea factorului principal implicat in aparitia cariilor si a bolii parodontale: placa bacteriana .
Placa bacteriana dentara reprezinta o agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu se poate indeparta prin jet de apa sau simpla clatire. Formarea placii bacteriene incepe la o ora dupa periaj prin depunerea unei pelicule prin absorbtia de proteine din saliva pe suprafata prismelor de hidroxiapatita ale smaltului dintilor, datorita interactiunii electrostatice dintre ionii de calciu si gruparile fosfat cu macromolecule din saliva incarcate de sens contrar.Placa bacteriana realizeaza o acumulare maxima dupa circa 30 de zile, in functie de anumiti factori favorizanti, cum sunt anumite alimente, igiena bucala, inghesuirile dentare, malpozitii dentare. Prezenta placii bacteriene pe suprafata dintilor prin produsii de metabolism rezultati provoaca demineralizarea smaltului iar in timp aparitia cariilor. Prin periaj se indeparteaza placa bacteriana si totodata pastele de dinti fluorurate, elibereaza fluorul in cavitatea bucala producand o remineralizare a structurii smaltului.
Pentru periaj se folosesc periutele dentare si pastele de dinti.
Se recomanda folosirea periilor din peri naturali, spalate bine dupa fiecare utilizare, scuturate si puse la uscat in pahar, schimbate la primele semne de uzura ( inmuiere si rarire a filamentelor ), de obicei la intervale de 4-8 luni, sau perii din plastic, de consistenta moale ( soft ) sau medie ( medium ), cu capul taiat drept, rectiliniu sau rotunjit, cu 3 sau 4 randuri de tufe.Capul periutei sa fie cat mai mic pentru a putea patrunde si in zona molarilor ( maselelor ) si a realiza un periaj eficient.
Frecventa periajului
Este foarte important periajul de seara si cel de dimineata, in restul zilei clatiri ale gurii, folosirea atei interdentare, a gumei de mestecat sunt suficiente.``Ce este mult strica``, vorba proverbului. Un periaj intempestiv, apasare puternica determina retractii gingivale cu desoperirea radacinii dintilor, leziuni cuneiforme si traumatimul gingiei.
PERIAJUL DE SEARA ESTE OBLIGATORIU
, dupa masa, inainte de culcare.Mentinerea placii bacteriene si a resturilor alimentare pe suprafata dintilor in conditii constante de temperatura si umiditate, cand fluxul de saliva este redus la minim, partile moi sunt in repaus, favorizeaza dezvoltarea unei flore microbiene si potentare actiunii patogene a unor tulpini asupra dintilor si parodoniului. Mai pe intelesul tuturor spus, bacteriile din cavitatea bucala au un adevarat festin, nefiind stingherite nici de saliva, nici de actiunea de autocuratire a muschilor obrazului, si se produc metaboliti cu potential cariogen.
Periajul de dimineata , inainte de masa, actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul, circulatia si vascularizatia gingiei ( ``gimnastica de dimineata`` )
Timpul de periaj corespunzator este de 3-5 minute.Dupa folosire peria se spala bundent si se degajeaza apa se pe filamente prin scuturare energica sau jet de aer.Periajul se incepe din una din cele 4 zone molare ( de masele ): dreapa sus, drepta jos, stanga sus, stanga jos.Se recomanda ca de fiecare data sa se inceapa din alta parte, pentru a nu se termina mereu cu aceasi zona, deorece zona cu care se incepe este mai temeinic periata, iar cea cu care se incheie periajul este mai neglijata.De aceea se recomanda un rotaj al zonelor , la fiecare periaj.
Deci, se incepe , se zicem cu zona molara dreapta jos, periuta cuprinde un grup de 3 dinti.Periuta se pune cat mai in spate pentru a peria si ultimul molar de pe arcada.Facem 8-10 miscari de periere si ne mutam pe urmatorul grup de 3 dinti, cuprinzand si jumatate din ultimiul dinte al grupului de dinti anterior.Continuam pe grupe de 2-3 dinti cu cat 8-10 miscari de periere pentru fiecare grup in parte, pana terminam arcada pe partea dinspre obraz si ne intoarcem pe partea cealalta, dinspre limba sau cerul gurii, in functie de arcada pe care o periem, si luam la fel pe grupuri dintii.Dupa ce am periat dintii de pe o arcada pe ambele parti, ne mutam la arcada cealalta pastrand aceleasi reguli: grupuri de 2-3 dinti,cuprindem jumatate din ultimul dinte al grupului anterior, cate 8-10 miscari pe grup. La sfarsitul periajului clatim energic si eliminam apa cu spuma de la pasta prin deschiderea larga a gurii.
Cea mai recomadata si utilizata metoda de periere este cea a ruloului. Se pun perii de la periuta in unghi de 45 de grade pe gingie exact deasupra dintilor,se face o miscare dinspre gingie spre parte cu care mestecam alimentele a dintilor printr-o usoara miscare de rotatie a incheieturii mainii.Nu trebuie sa se exercite presiune pe dinti.Pentru a controla forta mainii, cotul mainii se tine cat mai aproape de corp.In zonele frontale, la dintii din fata, pe partea dinspre limba, periuta se pune in pozitie verzicala si se fac miscari dinspre gingie spre muchia cu care muscam alimentele.
La copii periajul este circuluar, dinspre o arcada spre cealalta.
SA NU VA SPALATI PE DINTI PRIN MISCARI ORIZONTALE, pentru ca in timp se disloca prismele de smalt, si apar carii de colet.
Pastele de dinti trebuie sa aiba cel putin 1450ppm de fluor pentru a avea o actiune profilactica.
Pentru intrebari, nelamuriri si sugestii astept sa imi scrieti
Placa bacteriana dentara reprezinta o agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu se poate indeparta prin jet de apa sau simpla clatire. Formarea placii bacteriene incepe la o ora dupa periaj prin depunerea unei pelicule prin absorbtia de proteine din saliva pe suprafata prismelor de hidroxiapatita ale smaltului dintilor, datorita interactiunii electrostatice dintre ionii de calciu si gruparile fosfat cu macromolecule din saliva incarcate de sens contrar.Placa bacteriana realizeaza o acumulare maxima dupa circa 30 de zile, in functie de anumiti factori favorizanti, cum sunt anumite alimente, igiena bucala, inghesuirile dentare, malpozitii dentare. Prezenta placii bacteriene pe suprafata dintilor prin produsii de metabolism rezultati provoaca demineralizarea smaltului iar in timp aparitia cariilor. Prin periaj se indeparteaza placa bacteriana si totodata pastele de dinti fluorurate, elibereaza fluorul in cavitatea bucala producand o remineralizare a structurii smaltului.
Pentru periaj se folosesc periutele dentare si pastele de dinti.
Se recomanda folosirea periilor din peri naturali, spalate bine dupa fiecare utilizare, scuturate si puse la uscat in pahar, schimbate la primele semne de uzura ( inmuiere si rarire a filamentelor ), de obicei la intervale de 4-8 luni, sau perii din plastic, de consistenta moale ( soft ) sau medie ( medium ), cu capul taiat drept, rectiliniu sau rotunjit, cu 3 sau 4 randuri de tufe.Capul periutei sa fie cat mai mic pentru a putea patrunde si in zona molarilor ( maselelor ) si a realiza un periaj eficient.
Frecventa periajului
Este foarte important periajul de seara si cel de dimineata, in restul zilei clatiri ale gurii, folosirea atei interdentare, a gumei de mestecat sunt suficiente.``Ce este mult strica``, vorba proverbului. Un periaj intempestiv, apasare puternica determina retractii gingivale cu desoperirea radacinii dintilor, leziuni cuneiforme si traumatimul gingiei.
PERIAJUL DE SEARA ESTE OBLIGATORIU
, dupa masa, inainte de culcare.Mentinerea placii bacteriene si a resturilor alimentare pe suprafata dintilor in conditii constante de temperatura si umiditate, cand fluxul de saliva este redus la minim, partile moi sunt in repaus, favorizeaza dezvoltarea unei flore microbiene si potentare actiunii patogene a unor tulpini asupra dintilor si parodoniului. Mai pe intelesul tuturor spus, bacteriile din cavitatea bucala au un adevarat festin, nefiind stingherite nici de saliva, nici de actiunea de autocuratire a muschilor obrazului, si se produc metaboliti cu potential cariogen.
Periajul de dimineata , inainte de masa, actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul, circulatia si vascularizatia gingiei ( ``gimnastica de dimineata`` )
Timpul de periaj corespunzator este de 3-5 minute.Dupa folosire peria se spala bundent si se degajeaza apa se pe filamente prin scuturare energica sau jet de aer.Periajul se incepe din una din cele 4 zone molare ( de masele ): dreapa sus, drepta jos, stanga sus, stanga jos.Se recomanda ca de fiecare data sa se inceapa din alta parte, pentru a nu se termina mereu cu aceasi zona, deorece zona cu care se incepe este mai temeinic periata, iar cea cu care se incheie periajul este mai neglijata.De aceea se recomanda un rotaj al zonelor , la fiecare periaj.
Deci, se incepe , se zicem cu zona molara dreapta jos, periuta cuprinde un grup de 3 dinti.Periuta se pune cat mai in spate pentru a peria si ultimul molar de pe arcada.Facem 8-10 miscari de periere si ne mutam pe urmatorul grup de 3 dinti, cuprinzand si jumatate din ultimiul dinte al grupului de dinti anterior.Continuam pe grupe de 2-3 dinti cu cat 8-10 miscari de periere pentru fiecare grup in parte, pana terminam arcada pe partea dinspre obraz si ne intoarcem pe partea cealalta, dinspre limba sau cerul gurii, in functie de arcada pe care o periem, si luam la fel pe grupuri dintii.Dupa ce am periat dintii de pe o arcada pe ambele parti, ne mutam la arcada cealalta pastrand aceleasi reguli: grupuri de 2-3 dinti,cuprindem jumatate din ultimul dinte al grupului anterior, cate 8-10 miscari pe grup. La sfarsitul periajului clatim energic si eliminam apa cu spuma de la pasta prin deschiderea larga a gurii.
Cea mai recomadata si utilizata metoda de periere este cea a ruloului. Se pun perii de la periuta in unghi de 45 de grade pe gingie exact deasupra dintilor,se face o miscare dinspre gingie spre parte cu care mestecam alimentele a dintilor printr-o usoara miscare de rotatie a incheieturii mainii.Nu trebuie sa se exercite presiune pe dinti.Pentru a controla forta mainii, cotul mainii se tine cat mai aproape de corp.In zonele frontale, la dintii din fata, pe partea dinspre limba, periuta se pune in pozitie verzicala si se fac miscari dinspre gingie spre muchia cu care muscam alimentele.
La copii periajul este circuluar, dinspre o arcada spre cealalta.
SA NU VA SPALATI PE DINTI PRIN MISCARI ORIZONTALE, pentru ca in timp se disloca prismele de smalt, si apar carii de colet.
Pastele de dinti trebuie sa aiba cel putin 1450ppm de fluor pentru a avea o actiune profilactica.
Pentru intrebari, nelamuriri si sugestii astept sa imi scrieti
miercuri, 26 august 2009
HERPESUL BUCAL
Infectarea cu virusul herpetic este deosebit de frecventa; conform statisticilor, 70 - 80 % din populatia in varsta este purtatoare de virus. Infectia herpetica este produsa de Virusul Herpes Simplex I la nivelul mucoasei bucale si Virusul Herpes Simplex II la nivelul mucoasei genitale.
Contaminarea cu virusul herpetic se face in copilarie sau adolescenta prin contact direct ( sarut, obiecte – lingura, cana , pahar, etc ) cu personae contaminate.
Dupa contact are loc o perioada de incubatie ce dureaza de la cateva zile pana la 2 saptamani. Ulterior apare asa numita gingivo-stomatita herpetica primara. Ea se caracterizeaza printr-o eruptie de vezicule cu lichid clar pe un fond eritematos ( mucoasa rosie ) ce poate fi localizata in orice zona a cavitatii bucale ( gingii, palat dur sau moale, rosu de buza )sau la intalnirea buzei cu tegumentul. Starea generala este moderat afectata, poate apare febra, cefalee ( dureri de cap ), adenopatie satelita. In cateva zile veziculele se sparg si apare o ulceratie cu contur policiclic, care se vindeca treptat fara cicatrici in 7 - 12 zile.
La copii mici gingivo-stomatita herpetica primara produce agitatie, febra, reducerea apetitului datorita durerilor la nivelul mucoasei bucale.
O data cu vindecarea spontana, virusul herpetic se retrage de-a lungul filetelor nervoase, si ramane cantonat la nivelul ganglionului trigeminal Gasser putandu-se reactiva oricand.De aceea si denumirea de virus herpetic – din grecescul herpeion care inseamna ascuns.
Reactivarea sa se produce de diversi factori declansatori, specifici fiecarui individ : expunerea la soare, la frig, temperatuti extreme, vant puternic, praf, ingestia anumitor alimente, trauma locale, ciclul menstrual, stress, imunodepresia ( terapeutica la pacientii cu transplant de organe , leucemii , boli autoimune sau tumori , la pacientii infectati cu HIV, limfoame, etc ).Reactivarea sa produce infectia herpetice secundara. Eruptia se produce in acelasi loc de mucoasa , fiind precedata de simptome bine cunoscute de persoanele cu herpes : senzatie de prurit ( mancarime ), arsura, usturimi, durere, urmate de aparitia eruptiei tipice : buchete de vezicule pe fond eritematos ( roseata in jurul veziculelor ) si edemul local ( umflarea limitata ) al mucoasei. Veziculele se sparg si apar mici ulceratii cu contur policiclic, neregulat care se vindeca spontan fara cicatrici,ramanand o perioada o macula ( pata ) rosie. Particulele virale se retrag pe traiectul nervos in ganglionul Gasser. Se considera ca toate infectiile herpetice secundare sunt reactivari virale proprii, nu prin contact cu virusuri straine.
Numarul reactivarilor este variabil de la cateva pe an pana la una pe luna si au tendinta de a se rari o data cu inintarea in varsta( dupa varsta de 18 ani ) .
Virusul herpetic secundar produce rareori infectii bucale, el fiind implicat in patologia genital.
Numeroase cercetari sI observatii atribuie un rol oncogen virusului herpetic genital, el fiind implicat in aparitia carcinoamelor de col uterin. In schimb , pana in prezent nu exista dovezi concludente ca virusul Herpes Simplex I ar fi implicat in producerea carcinoamelor bucale.
TRATAMENTUL trebuie instituit rapid pentru a preveni extinderea leziunilor. Se foloseste Acyclovirul unguent 5% in aplicatii topice prin usoare miscari circulare ( pentru ca substanta sa patrunda in mucoasa )de 4-5 ori pe zi.In infectiile grave se administreaza tablete de acyclovir pe cale generala. Se pot folosi si )plasturii antiherpetici ( Compeed ) care acopera foarte bine leziunile si astfel se limiteaza raspandirea virusului .
Se cunoaste intr-o mai mica masura faptul ca exista mai multe tipuri de virusuri herpetice.
Din aceeasi familie cu virusul herpetic care apare pe buze si se numeste HSV-1 (herpes simplex virus 1) face parte si virusul Varicelo-Zosterian, care declanseaza varicela - boala a copilariei. Dupa perioada de infectare, acest virus se comporta la fel ca ceilalti. Ramane in organism intr-o forma latenta si, cand organismul este slabit, in etapa de adult sau chiar la o varsta mai inaintata, declanseaza boala numita Zona Zoster, care nu numai ca este neplacuta, cu un aspect urat, dar este si foarte dureroasa. In schimb, virusul numit la fel de simplu, HSV-2 (herpes simplex virus 2), afecteaza organele genitale, cauzand in aceste zone vezicule si chiar ulceratii; se raspandeste pe cale genitala si la nastere poate cauza complicatii.
marți, 18 august 2009
AFTELE BUCALE
Reprezinta o afectiune raspandita a mucoasei bucale.
Clinic se impart in – afte minore
- afte majore
- afte herpetiforme
Ele apar la 20-60% din populatie, cu o frecventa mai mare la femei. Etiologia lor este necunoscuta. Cativa factori par a fi implicati in aparitia aftelor : factori imunologici, factori microbieni ( Streptococul tip 2 A si streptococul sangvis – produc o hipersensibilitate locala ), virusuri ( la cei cu HIV, virusurile herpetic si adenovirusurile sunt implicate in aparitia aftelor ), factori alergici ( anumite substante alimentare penetreaza mucoasa cavitatii orale si determina modificari de antigenitate epiteliala, de exemplu alunele, ciocolata, branzeturile, mierea, etc ), factori nutritionali ( deficientele de vitamina B12, acid folic si fier ).
Aspectul clinic al aftelor:
-la debut – mici zone eritematoase cu senzatie de arsura sau usturime,
-dupa 12-14 ore apare ulceratia tipica a aftelor : ulceratie rotund ovalara, contur net, margini nereliefate, fund plat acoperit de depozit de fibrina alb-galbui, de jur imprejur prezinta un halou rosu congestiv, cu mucoasa vecina edematiata. Important este ca ulceratiile nu sunt precedate de vezicule sau bule.Dimensiunile lor sunt intre 2-8 mm. sunt dureroase si produc tulburari functionale.
Ele apar frecvent pe mucoasa labial, jugala, marginile si fata inferioara a limbii, fund de sac vestibular, planseul bucal, palatal moale si pilierii amigdalieni.
Nu prezinta adenopatie satelita.
Durata leziunilor este de 1-2 saptamani. Evulotia lor este in pusee mai rare sau mai dese, la intervale variabile de timp.
AFTELE MINORE: AU DIAMETRUL INTRE 4-8 MM, SUNT DUREROASE, REPREZINTA FORMA CEA MAI FRECVENTA, IN GENERAL APAR UN SAU DOUA AFTE BINE DELIMITATE, dureaza 7-10 zile, se vindeca fara cicatrici.
AFTELE MAJORE: au diametrul mai mare de 1 cm, au aspect crateriform, contur neregulat, margini reliefate, sunt inconjurate de halou congestiv, nu sangereaza, se pot vindeca prin cicatici rectractile, datorita diametrului mare . Apar cu precadere pe limba, palat, pilierii amigdalieni, mucoasa buzelor . Starea generala nu este afectata, dar produc tulburari functionale : dificultati in deglutitie ( inghitire, cele de pe limba, palat, pilierii amigdalieni ), fonatie( vorbire, cele de pe mucoasa buzelor, limbii ), masticatie.
AFTELE HERPETIFORME : eruptii de mici ulceratii cu diametrul de 1-3 mm, grupate; sunt foarte dureroase, dispar spontan dupa 1-2 saptamani , sunt frecvent localizate pe mucoasa buzelor . Spre deosebire de eruptia herpetica, nu sunt precedate de vezicule si nu contin particule virale.
Tratamentul nu este satisfacator , deoarece etiologia lor este in mare parte necunoscuta.Tratamentul se individualizeaza in functie de forma clinica, graviatatea leziunilor si activitatea individuala a pacientilor. Trebuie recomandat pacientilor sa evite alimentele cunoscute in generarea aftelor: branzeturile fermentate, ciocolata, alunele, nucile, condimentele, etc . Trebuiesc suprimate spinele iritative locale ( lucrari protetice incorect adaptate, largi ) si focarele de infectie dentare.
Tratamentul local:
-Corticoizii prin efecul lor antiinflamator scurteaza evolutia aftelor, grabesc vindecarea si amelioreaza simptomatologia;
-Antisepticele in prevenirea suprainfectarii aftelor : Clorhexidina ( Eludril, Hetril, Plack-Out, Corsodyl, Curasept );
-Anestezicele locale pentru reducerea durerilor : Xilina adaugata in formulele magistrale ( colutorii, bai de gura );
-Causticele locale : Nitrat de argint 20-30% sau Acid Tricloracetic 10-15% in atingeri strict ale ulceratiilor.Se face o aplicatie pe zi, timp de 3-4 zile.
Clinic se impart in – afte minore
- afte majore
- afte herpetiforme
Ele apar la 20-60% din populatie, cu o frecventa mai mare la femei. Etiologia lor este necunoscuta. Cativa factori par a fi implicati in aparitia aftelor : factori imunologici, factori microbieni ( Streptococul tip 2 A si streptococul sangvis – produc o hipersensibilitate locala ), virusuri ( la cei cu HIV, virusurile herpetic si adenovirusurile sunt implicate in aparitia aftelor ), factori alergici ( anumite substante alimentare penetreaza mucoasa cavitatii orale si determina modificari de antigenitate epiteliala, de exemplu alunele, ciocolata, branzeturile, mierea, etc ), factori nutritionali ( deficientele de vitamina B12, acid folic si fier ).
Aspectul clinic al aftelor:
-la debut – mici zone eritematoase cu senzatie de arsura sau usturime,
-dupa 12-14 ore apare ulceratia tipica a aftelor : ulceratie rotund ovalara, contur net, margini nereliefate, fund plat acoperit de depozit de fibrina alb-galbui, de jur imprejur prezinta un halou rosu congestiv, cu mucoasa vecina edematiata. Important este ca ulceratiile nu sunt precedate de vezicule sau bule.Dimensiunile lor sunt intre 2-8 mm. sunt dureroase si produc tulburari functionale.
Ele apar frecvent pe mucoasa labial, jugala, marginile si fata inferioara a limbii, fund de sac vestibular, planseul bucal, palatal moale si pilierii amigdalieni.
Nu prezinta adenopatie satelita.
Durata leziunilor este de 1-2 saptamani. Evulotia lor este in pusee mai rare sau mai dese, la intervale variabile de timp.
AFTELE MINORE: AU DIAMETRUL INTRE 4-8 MM, SUNT DUREROASE, REPREZINTA FORMA CEA MAI FRECVENTA, IN GENERAL APAR UN SAU DOUA AFTE BINE DELIMITATE, dureaza 7-10 zile, se vindeca fara cicatrici.
AFTELE MAJORE: au diametrul mai mare de 1 cm, au aspect crateriform, contur neregulat, margini reliefate, sunt inconjurate de halou congestiv, nu sangereaza, se pot vindeca prin cicatici rectractile, datorita diametrului mare . Apar cu precadere pe limba, palat, pilierii amigdalieni, mucoasa buzelor . Starea generala nu este afectata, dar produc tulburari functionale : dificultati in deglutitie ( inghitire, cele de pe limba, palat, pilierii amigdalieni ), fonatie( vorbire, cele de pe mucoasa buzelor, limbii ), masticatie.
AFTELE HERPETIFORME : eruptii de mici ulceratii cu diametrul de 1-3 mm, grupate; sunt foarte dureroase, dispar spontan dupa 1-2 saptamani , sunt frecvent localizate pe mucoasa buzelor . Spre deosebire de eruptia herpetica, nu sunt precedate de vezicule si nu contin particule virale.
Tratamentul nu este satisfacator , deoarece etiologia lor este in mare parte necunoscuta.Tratamentul se individualizeaza in functie de forma clinica, graviatatea leziunilor si activitatea individuala a pacientilor. Trebuie recomandat pacientilor sa evite alimentele cunoscute in generarea aftelor: branzeturile fermentate, ciocolata, alunele, nucile, condimentele, etc . Trebuiesc suprimate spinele iritative locale ( lucrari protetice incorect adaptate, largi ) si focarele de infectie dentare.
Tratamentul local:
-Corticoizii prin efecul lor antiinflamator scurteaza evolutia aftelor, grabesc vindecarea si amelioreaza simptomatologia;
-Antisepticele in prevenirea suprainfectarii aftelor : Clorhexidina ( Eludril, Hetril, Plack-Out, Corsodyl, Curasept );
-Anestezicele locale pentru reducerea durerilor : Xilina adaugata in formulele magistrale ( colutorii, bai de gura );
-Causticele locale : Nitrat de argint 20-30% sau Acid Tricloracetic 10-15% in atingeri strict ale ulceratiilor.Se face o aplicatie pe zi, timp de 3-4 zile.
luni, 10 august 2009
TRATAMENTUL MANIFESTARILOR ERUPTIVE
Tratamentul manifestarilor clinice ale eruptiei dintilor de lapte
Este un tratament simptomatic si are ca scop:
-Calmarea iritatiei locala data de prurutul gingival
-Calmarea eventualelor dureri
-Linistirea copilului in timpul zilei
-Linistirea copilului in timpul noptii
Calmarea pruritului gingival si a durerii :
- Masaj local gingival prin frecarea gingiilor cu un tifon inmuiat in apa rece si folosirea unor obiecte curate sau jucarii de diferite forme si culori special create pentru perioada eruptiei dentare pe car copilul sa le poata intoduce in gura , sa le muste sau suga astfel incat sa-si calmeze durerile si pruritul gingival. Jucariile trebuie sa fie confectionate din plastic moale, sa fie netede fara asperitati si sa aiba forme care sa satisfaca dorinta copilului de ale introduce in gura ( inele, manute, melci, etc);
- Utilizarea alimentelor mai tari ( pentru ``theeting``) cum sunt pesmetii, coaja de paine, biscuitii ( fara zahar sau indulcitori ) , fructele ( merele ), paine prajita, covrigei, etc;
- Aplicatii topice locale cu geluri dentare special realizate care au efact antiinflamator, antiseptic, analgetic, analgetic.Acestea au un efect de scurta durata;
- Medicatie pe cale generala cu medicamente antiinflamatorii, antipiretice, antialgice: supozitoare cu paracetamol ( daca nu se asociaza si diaree ), Nurofen sirop, Calopol sau Panadol sirop, Nevralgin ( mai ales cand se asociaza febra mare ). Se prefer preparatele fara zahar si supozitoarele.
Este un tratament simptomatic si are ca scop:
-Calmarea iritatiei locala data de prurutul gingival
-Calmarea eventualelor dureri
-Linistirea copilului in timpul zilei
-Linistirea copilului in timpul noptii
Calmarea pruritului gingival si a durerii :
- Masaj local gingival prin frecarea gingiilor cu un tifon inmuiat in apa rece si folosirea unor obiecte curate sau jucarii de diferite forme si culori special create pentru perioada eruptiei dentare pe car copilul sa le poata intoduce in gura , sa le muste sau suga astfel incat sa-si calmeze durerile si pruritul gingival. Jucariile trebuie sa fie confectionate din plastic moale, sa fie netede fara asperitati si sa aiba forme care sa satisfaca dorinta copilului de ale introduce in gura ( inele, manute, melci, etc);
- Utilizarea alimentelor mai tari ( pentru ``theeting``) cum sunt pesmetii, coaja de paine, biscuitii ( fara zahar sau indulcitori ) , fructele ( merele ), paine prajita, covrigei, etc;
- Aplicatii topice locale cu geluri dentare special realizate care au efact antiinflamator, antiseptic, analgetic, analgetic.Acestea au un efect de scurta durata;
- Medicatie pe cale generala cu medicamente antiinflamatorii, antipiretice, antialgice: supozitoare cu paracetamol ( daca nu se asociaza si diaree ), Nurofen sirop, Calopol sau Panadol sirop, Nevralgin ( mai ales cand se asociaza febra mare ). Se prefer preparatele fara zahar si supozitoarele.
duminică, 9 august 2009
SEMNE CLINICE ALE ERUPTIEI DENTARE
SEMNE CLINICE ALE ERUPTIEI DINTILOR DE LAPTE:
- Cresterea fluxului salivar
- Dorinta copilului de a introduce degetele sau diferite obiecte in gura(pentru a –si calma pruritul gingival si durerea )
- Iritabilitate, agitatie, neliniste
- Perturbarea somnului, datorita durerii
- Lipsa poftei de mancare ( copilul nu trebui fortat sa manance in aceasta perioada; dupa calmarea fenomenelor eruptive, apetitul revine la normal )
- Cresterea ingerarIi de lichide ( copilul consuma o cantitate mai mare de lichide ; de aceea , chiar daca pofta de mancare scada e recomandat sa I se dea zeama de la supa, sucuri de fructe, ceai, lapte, apa la discretie )
- Roseata periorala
- Diareea ( se recomanda sa se dea copilului lapte cu cereale de orez sau orez si roscova, eventual lapte fara lactoza si o medicatie antidiareica : Hidrasasec, Imodium( o jumatate din praful din capsula se dizolva intr-o lingurita cu ceai, apa sau lapte ) , Furazolidon 25mg ) . In caz de diaree este foarte importanta hidratarea copilului.ESTE NECESAR CONSULT PEDRIATIC DE SPECIALIATE DE URGENTA pentru stabilirea etiologiei si aplicarea tratamentului corespunzator
- Febra - pentru combatere se folosesc antipireticele; de preferat supozitoarele cu paracetamol, (daca nu se asociaza si diaree), algocalmin picaturi – Nevralgin – functie de varsta ( 7 picaturi de Nevralgin intr-o lingurita cu apa, ceai sau lapte, la un copil de 6-7 luni ), Nurofen sirop, Calpol sau Panadol sirop pentru sugari si copii mici
- Eruptii tegumentare
- Convulsii datorate febrei mari si posibilitatii asocierii altor infectii, de exemplu o faringita. Trebuie consult pedriatic urgent
MEDICATIA TREBUIE PRESCRISA DE MEDICUL DE FAMILIE SAU PEDIATRUL CARE URMARESTE COPILUL PENTRU RECOMANDAREA DOZELOR CORESPUNZATOARE FIECAREI VARSTE SI GREUTATI, FUNCTIE DE SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTATE!!!!!!
- Cresterea fluxului salivar
- Dorinta copilului de a introduce degetele sau diferite obiecte in gura(pentru a –si calma pruritul gingival si durerea )
- Iritabilitate, agitatie, neliniste
- Perturbarea somnului, datorita durerii
- Lipsa poftei de mancare ( copilul nu trebui fortat sa manance in aceasta perioada; dupa calmarea fenomenelor eruptive, apetitul revine la normal )
- Cresterea ingerarIi de lichide ( copilul consuma o cantitate mai mare de lichide ; de aceea , chiar daca pofta de mancare scada e recomandat sa I se dea zeama de la supa, sucuri de fructe, ceai, lapte, apa la discretie )
- Roseata periorala
- Diareea ( se recomanda sa se dea copilului lapte cu cereale de orez sau orez si roscova, eventual lapte fara lactoza si o medicatie antidiareica : Hidrasasec, Imodium( o jumatate din praful din capsula se dizolva intr-o lingurita cu ceai, apa sau lapte ) , Furazolidon 25mg ) . In caz de diaree este foarte importanta hidratarea copilului.ESTE NECESAR CONSULT PEDRIATIC DE SPECIALIATE DE URGENTA pentru stabilirea etiologiei si aplicarea tratamentului corespunzator
- Febra - pentru combatere se folosesc antipireticele; de preferat supozitoarele cu paracetamol, (daca nu se asociaza si diaree), algocalmin picaturi – Nevralgin – functie de varsta ( 7 picaturi de Nevralgin intr-o lingurita cu apa, ceai sau lapte, la un copil de 6-7 luni ), Nurofen sirop, Calpol sau Panadol sirop pentru sugari si copii mici
- Eruptii tegumentare
- Convulsii datorate febrei mari si posibilitatii asocierii altor infectii, de exemplu o faringita. Trebuie consult pedriatic urgent
MEDICATIA TREBUIE PRESCRISA DE MEDICUL DE FAMILIE SAU PEDIATRUL CARE URMARESTE COPILUL PENTRU RECOMANDAREA DOZELOR CORESPUNZATOARE FIECAREI VARSTE SI GREUTATI, FUNCTIE DE SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTATE!!!!!!
marți, 28 iulie 2009
Abcesul dentar ...
Un dinte ce prezinta un abces este un dinte ce are o punga cu puroi in interiorul tesuturilor din jurul lui. Puroiul se formeaza cand organismul incearca sa lupte impotriva infectiei bacteriene. Pentru reducerea durerii si a tumefierii fetei si a obrazului cauzate de un abces dentar se recomanda aplicarea de comprese (pungi) cu gheata pe partea externa a obrazului. Trebuie evitata caldura!
Abcesul poate avea cauze de genul : un traumatism (lovire) a dintelui, o carie netratata, o afectiune a gingiei . Daca o carie a dintelui nu este tratata, interiorul lui - adica pulpa dintelui - se poate infecta. Bacteria se poate raspandi de la nivelul dintelui la tesuturile din jur si de dedesubt, formand un abces.
Pot exista simptome ca :
- durere pulsatila, in special in timpul masticatiei (mestecarii) sau la atingerea dintelui;
- gingii rosii, tumefiate;
- un gust neplacut in gura;
- tumefierea in orice zona a gurii, a fetei, a partii de sus sau de jos a obrazului sau a gatului;
- febra;
- schimbarea culorii dintelui, care devine gri sau roz;
- o umflatura asemanatoare unui cos ... etc.
Va sugerez o programare si un consult stomatologic cat mai curand posibil in urmatoarele situatii:
- durere dentara (indiferent de intensitate);
- durere dentara asociata cu o febra de 38 de grade Celsius sau peste;
- tumefierea cavitatii bucale, a fetei sau a obrazului;
- un dinte care este foarte sensibil sau doare cand se face o presiune asupra lui (cum ar fi in timp ce mancati).
Pentru tratament la cabinet sau consult si tratament ambulatoriu acasa, prezentati-va la cabinetul stomatologic (sau... de medicina dentara).
Aparitia unui abces dentar se inlatura prin prevenirea infectiilor bacteriene ale cavitatii bucale. Cel mai bun mod de prevenire a infectiilor bacteriene este ingrijirea adecvata a dentitiei si a gingiilor, astfel :
- perierea dintilor dimineata, seara (in special) si dupa fiecare masa. Daca nu se poate face perierea dintilor dupa fiecare masa, se recomanda mestecarea de guma fara zahar.
- folosirea zilnica a atei dentare
- consulturi stomatologice regulate .
Pentru mai multe detalii va astept la cabinet ... Dr.Andreea R.
Abcesul poate avea cauze de genul : un traumatism (lovire) a dintelui, o carie netratata, o afectiune a gingiei . Daca o carie a dintelui nu este tratata, interiorul lui - adica pulpa dintelui - se poate infecta. Bacteria se poate raspandi de la nivelul dintelui la tesuturile din jur si de dedesubt, formand un abces.
Pot exista simptome ca :
- durere pulsatila, in special in timpul masticatiei (mestecarii) sau la atingerea dintelui;
- gingii rosii, tumefiate;
- un gust neplacut in gura;
- tumefierea in orice zona a gurii, a fetei, a partii de sus sau de jos a obrazului sau a gatului;
- febra;
- schimbarea culorii dintelui, care devine gri sau roz;
- o umflatura asemanatoare unui cos ... etc.
Va sugerez o programare si un consult stomatologic cat mai curand posibil in urmatoarele situatii:
- durere dentara (indiferent de intensitate);
- durere dentara asociata cu o febra de 38 de grade Celsius sau peste;
- tumefierea cavitatii bucale, a fetei sau a obrazului;
- un dinte care este foarte sensibil sau doare cand se face o presiune asupra lui (cum ar fi in timp ce mancati).
Pentru tratament la cabinet sau consult si tratament ambulatoriu acasa, prezentati-va la cabinetul stomatologic (sau... de medicina dentara).
Aparitia unui abces dentar se inlatura prin prevenirea infectiilor bacteriene ale cavitatii bucale. Cel mai bun mod de prevenire a infectiilor bacteriene este ingrijirea adecvata a dentitiei si a gingiilor, astfel :
- perierea dintilor dimineata, seara (in special) si dupa fiecare masa. Daca nu se poate face perierea dintilor dupa fiecare masa, se recomanda mestecarea de guma fara zahar.
- folosirea zilnica a atei dentare
- consulturi stomatologice regulate .
Pentru mai multe detalii va astept la cabinet ... Dr.Andreea R.
duminică, 26 iulie 2009
Harta cabinet CALM ESTET- in dreapta punctului rosu... postata periodic. Faceti click cu mouse-ul pe poza pentru detalii.
<<< IN REFACERE - RECONSTRUCTIE >>>
Se poate ajunge dinspre Piata Drumul Taberei (fosta Moghioros) doua statii de autobuz/troleibuz pana la statia Romancierilor, cabinetul este pe partea opusa de mers aproximativ 20m inapoi la parterul unui bloc. Numele acestuia este ____________________.
Mijloace de transport sunt :
- metroul pana la statia Lujerul (fosta Armata Poporului - Militari) face legatura cu tramvaiul 41 si apoi cu Troleibuzele 90,91 sau 93;
- tramvaiele 41;
- autobuze 268;
Se poate ajunge dinspre Piata Drumul Taberei (fosta Moghioros) doua statii de autobuz/troleibuz pana la statia Romancierilor, cabinetul este pe partea opusa de mers aproximativ 20m inapoi la parterul unui bloc. Numele acestuia este ____________________.
Mijloace de transport sunt :
- metroul pana la statia Lujerul (fosta Armata Poporului - Militari) face legatura cu tramvaiul 41 si apoi cu Troleibuzele 90,91 sau 93;
- tramvaiele 41;
- autobuze 268;
sâmbătă, 25 iulie 2009
Secventa eruptiei dintilor temporari
Secventa eruptiei dentitiei temporare este influentata in proportie de 75% de factorii genetici, intrucat formarea dintilor temporari are loc in timpul vietii intrauterine, sub protectia organismului matern.Astfel, influenta factorilor de mediu, generalisau locali este minora, variatiile fiind rar prezente.
ORDINEA ERUPTIEI DINTILOR TEMPORARI:
-INCISIVI CENTRALI
-INCISIVI LATERALI
-MOLARI UNU
-CANINI
-MOLARI DOI
In cadrul aceluias grup dentar, in general, dintele inferior erupe inaintea celui superior; exceptie incisivul lateral superior erupe inaintea celui inferior.
Fiecarui dinte ii este caracteristica o varsta de eruptie, ce variaza intre anumite limite.
La un interval de 6 luni erupe un nou grup dentar:
6 - 12 luni erup incisivii
12 - 18 luni erup molarii unu
18 - 24 luni erup caninii
24 - 30 luni erup molarii doi
ORDINEA ERUPTIEI DINTILOR TEMPORARI:
-INCISIVI CENTRALI
-INCISIVI LATERALI
-MOLARI UNU
-CANINI
-MOLARI DOI
In cadrul aceluias grup dentar, in general, dintele inferior erupe inaintea celui superior; exceptie incisivul lateral superior erupe inaintea celui inferior.
Fiecarui dinte ii este caracteristica o varsta de eruptie, ce variaza intre anumite limite.
La un interval de 6 luni erupe un nou grup dentar:
6 - 12 luni erup incisivii
12 - 18 luni erup molarii unu
18 - 24 luni erup caninii
24 - 30 luni erup molarii doi
Dentitia
Formarea dintilor sau odontogeneza incepe in viata intrauterina si se continua postnatal o perioda variabila specifica fiecarui grup dentar.
Odontogeneza incepe cu formarea mugurilor dentari.Formarea mugurilor dentari nu are loc in aceasi perioada pentru toate grupele dentare, dar se desfasoara in acelasi mod, urmand acelasi tipar de dezvoltare, parcurgand aceleasi etape pentru toate grupele dentare.
CICLUL DE VIATA DENTAR cuprinde:
-CRESTEREA
-CALCIFIEREA sau MINERALIZAREA
-ERUPTIA
-ATRITIA sau uzura
PROCESUL DE CRESTERE DENTARA cuprinde o serie de procese fiziologoce de crestere:
-INITIERE
-PROLIFIERARE
-HISTODIFERENTIERE
-MORFODIFERENTIERE
-APOZITIE
Dentitia umana cuprinde doua etepe:
-DENTITIA DE LAPTE:
-incisivi centrali
-incisivi laterali
-canini
-molari
-DENTITIA DEFINITIVA:
- dintii permanenti de inlocuire ai dintilor de lapte sau succesionali
- incisivi centrali
- incisivi laterali
- canini
- premolari
-dintiI permanenti aditionali ( nu inlocuiesc dinti de lapte ):
- molarii de sase ani
- molarii de doisprezece ani
- molarii de minte
MUGURII DENTARI AI DINTILOR DE LAPTE:
- formarea lor nu are loc in acelesi timp
- primii muguri apar in regiunea anterioara a lamei dentare in saptamana 6-8 de viata intrauterina
MUGURII DENTARI AI DINTILORI DE INLOCUIRE sau SUCCESIONALI
Se formeaza tot di lamina dura:
- lingual ( in spatele ) mugurilor dintilor de lapte, printr-o proliferare a laminei dentare
- procesul incepe in luna a 5a de viata intrauterina si se incheie postnatal in luna a 10a ( premolarii )
MUGURII MOLARIILOR PERMANENTI ( DINTII ACCESIONALI ):
Se formeaza dintr-o extensie distala a laminei dura, dupa ce maxilarele au crescut suficient in lungime
- molarul de sasa ani isi incepe formarea in jurul lunii a 4a de viata intrauterina
- molarul de doisprezece ani in primul an de viata
- molarul de minte in anul 4 -5 de viata
Odontogeneza incepe cu formarea mugurilor dentari.Formarea mugurilor dentari nu are loc in aceasi perioada pentru toate grupele dentare, dar se desfasoara in acelasi mod, urmand acelasi tipar de dezvoltare, parcurgand aceleasi etape pentru toate grupele dentare.
CICLUL DE VIATA DENTAR cuprinde:
-CRESTEREA
-CALCIFIEREA sau MINERALIZAREA
-ERUPTIA
-ATRITIA sau uzura
PROCESUL DE CRESTERE DENTARA cuprinde o serie de procese fiziologoce de crestere:
-INITIERE
-PROLIFIERARE
-HISTODIFERENTIERE
-MORFODIFERENTIERE
-APOZITIE
Dentitia umana cuprinde doua etepe:
-DENTITIA DE LAPTE:
-incisivi centrali
-incisivi laterali
-canini
-molari
-DENTITIA DEFINITIVA:
- dintii permanenti de inlocuire ai dintilor de lapte sau succesionali
- incisivi centrali
- incisivi laterali
- canini
- premolari
-dintiI permanenti aditionali ( nu inlocuiesc dinti de lapte ):
- molarii de sase ani
- molarii de doisprezece ani
- molarii de minte
MUGURII DENTARI AI DINTILOR DE LAPTE:
- formarea lor nu are loc in acelesi timp
- primii muguri apar in regiunea anterioara a lamei dentare in saptamana 6-8 de viata intrauterina
MUGURII DENTARI AI DINTILORI DE INLOCUIRE sau SUCCESIONALI
Se formeaza tot di lamina dura:
- lingual ( in spatele ) mugurilor dintilor de lapte, printr-o proliferare a laminei dentare
- procesul incepe in luna a 5a de viata intrauterina si se incheie postnatal in luna a 10a ( premolarii )
MUGURII MOLARIILOR PERMANENTI ( DINTII ACCESIONALI ):
Se formeaza dintr-o extensie distala a laminei dura, dupa ce maxilarele au crescut suficient in lungime
- molarul de sasa ani isi incepe formarea in jurul lunii a 4a de viata intrauterina
- molarul de doisprezece ani in primul an de viata
- molarul de minte in anul 4 -5 de viata
Abonați-vă la:
Postări (Atom)