PROFILAXIA

Se ocupa cu prevenirea problemelor stomatologice.Ca in orice domeniu este mult mai bine, ieftin si usor sa previ decat sa tratezi.

Stomatologia are doua mari probleme : cariile si boala parodontala. Ambele pornesc de la forme foarte simple, minore , ce evolueaza in lipsa unui tratament spre pierderea dintilor cu sau fara durere, de intensitate mai mare sau mai mica.

In stomatologie preventia consta in consult periodic, recomandabil o data la 6 luni. Consta intr-o atenta observare o dintilor, gingiilor, mucoasei. Este bine sa se incheie cu un detartraj si periaj profesional si sfaturi ale medicului cu privire la igiena orala, recomandarea unei anumite paste de dinti , apa de gura, ata dentara. Se pot face recomandari si in privita alimentatiei si modul de consum al dulciurilor si bauturilor acide.

Profilaxia cariei incepe inca din timpul vietii intrauterine, cand viitoarele mamici ar trebui ca din luna a 4a de sarcina sa ia tablete cu fluor. Copii pana la 12-14 ani ar trbui deasemana sa ia zilnic tablete cu fluor pentru o mai buna mineralizare a smaltului. Apoi se folosesc paste de dinti un un indice de cel putin 1450 ppm de flour, geluri cu fluor.

Se pot face in cabinet fluorizari la copii cu risc crescut de carie si nu numai. Tot pentru profilaxia cariei se fac sigilari dentare la dintii definitivi.
Foarte important, pentru prevenirea cariilor la dintii definitivi este necesar sa se rezolve cariile dintilor de lapte. Intre 6 si 12 -13 ani sunt pe arcade ambele dentitii. Se stie ca in carii sunt multe bacterii ce pot adera de dintii definitivi in eruptie, a caror mineralizare nu a atins maturitatea. Si bineinteles, tratamentul cariilor incipiente, intr-un stadiu superficial, prin stoparea evolutiei lor.

Profilaxia bolii parodontale se realizeaza printr-o igiena riguroasa atat la cabinetul dentar prin detartraj si periaj profesional cat si personala , folosind o tehnica corecta de periaj, pasta de dinti adecvata , a apei de gura, atei dentare . Prin detartraj se indeparteaza microbii de pe suprafetele dentare si din santul gingival, obtinandu-se o foarte buna igienizare a cavitatii bucale. Tartrul este iritant gingival si loc de aderare a placii bacteriene. El intretine boala parodontala.

Este extrem de important sa avem o legatura periodica stransa cu medicul dentist. Orice problema dentara amanata se complica si pot aparea repercursiuni in organism.

Mergeti la dentist o data la 6 luni pentru sanatatea dumneavoastra!




Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

TARTRUL DENTAR

Tartrul dentar reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafetele dentare sau lucrari protetice, fixe sau mobile, aparate ortodontice, rezultat prin mineralizarea placii bacteriene.

Exista
-tartrul supragingival sau salivar - un depozil organo-mineral de culoare alb-galben, consistenta redusa la inceput.In timp prin mineralizarea sa devine mai aderant si culoarea vireaza spre maron-negru;
-tartrul subgingival sau seric de culoare maroniu inchis spre negru, foarte aderent, de consistenta crescuta, greu de dislocat.

Tartrul se depune de la varste tinere primul care apre fiind cel supragingival. Tartrul se formeaza pe structurile placii bacteriene preexistente prin mineralizarea ei.Placa bacteriana are o capacitate de a ingloba calciul pana la de 20 de ori mai mare decat in saliva. ritmul de depunere a tartrului depinde de localizarea dintelui, variatiile individuale ale fluxului salivar, natura alimentelor si particularitatile masticatiei ( tartrul se depune pe partea mai putin folosita in masticatie).
Tartrul dentar este un factor favorizant in producerea inflamatiei parodontale, prin rolul mecanic de mentinere a placii bacteriene in contact strans, chiar iritant, prin cresterea sa in volum, cu tesuturile parodontale si impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala si de autocuratire a placii bacteriene.

Zonele de predilectie pentru depunerea tartrului supragingival:
-suprafata linguala a frontalilior inferiori( pe spatele dintilor inferiori) fiind orificiile canalului Warthon, al glandelor sublinguale;
-suprafata vestibulara a molarilor superiori, une se deschide canalul Stenon al parotidelor;
- suprafata ocluzala a molarior care nu au antagonisti.

In concluzie, tartrul este un factor iritant al tesuturilor din jurul dintilor, intretinand inflamatia lor si in timp , prin depunerea succesiva, determina retractie gingiei si expunerea radacinii dentare.
Se recomanda detartrajul dentar o data la sase luni.Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

DETARTRAJUL CU ULTRASUNETE

Detartrajul cu ultrasunete este o metoda profesionala de igiena bucala.Este metoda prin care se indeparteaza tartrul supragingival, de pe suprafetele dentare, si partial tartrul subgingival, situat imediat sub marginea gingivala libera.
Detartrajul cu ultrasunete indeparteaza si petele colorate depuse pe suprafata smaltului si tartrul din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm.
Avantajele detartrajului cu ultrasunete:
- metoda moderna, eficienta, ergonomica;
-actiune netraumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale;
-posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitatii capilare;
-indepartarea depozitelor pigmentare de pe suprafata dentara;
-nedureros.

Nota: Dupa detartrajul cu ultrasunete se recomanda periajul profesional pentru netezirea suprafetelor dentare.
Este recomandat ca o data la sase luni, la controlul periodic dentar, sa se faca un detartraj cu ultrasunete si un periaj profesional, pentru o igiena bucala corespunzatoare pentru prevenirea bolii parodontale si a cariilor dentare.
Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Guma de mestecat

Despre mult controversta guma de mestecat... multi sunt pro, multi sunt contra, parintii nostri ne spun ca nu e frumos sa mestecam guma . Ce spun specialistii?

Ei bine, guma de mestecat chiar e utila in mentinerea igienei bucale, DAR NU INLOCUIESTE PERIAJUL DINTILOR, sa fie foarte clar. Este folositoare atunci cand nu avem posibilitatea sa ne spalam pe dinti: dupa o gustare la scoala sau facultate, in tren, la servici ( desi fie vorba e indicat sa avem o periuta de dinti si la servici ), etc.
Guma de mestecat participa la curatirea gurii de resturile alimentelor prin mobilizarea musculaturii masticatorii, prin cresterea fluxului de saliva si a ph-ului din gura dupa masa. Astfel, muschii si saliva realizeaza o autocuratire a suprafetelor dentare.
E bine de stiut ce cele mai bune sunt gumele de mestecat cu XILITOL, ceilalti indulcitori ( aspartam, sorbitol, etc ) in timp determina o adaptare a florei microbiene si devin ei insisi ``hrana`` pt bacterii, asa ca nu au efectul scontat.
Pentru a obtine efctul dorit, anticarie, GUMA SE MESTECA 20 DE MINUTE DUPA MASA, timp suficient. Atfel se evita si hiperaciditatea gastrica.

Si inca ceva...
...puteti mesteca guma chiar daca aveti ``plombe`` in gura. O plomba bine adaptata nu va fi scoasa de guma, in schimb una prost adaptata va iesi. E mai bine sa mestecam guma si sa ne iasa plombele incorect adaptate, pentru ca astfel le vom schimba si nu vor dezvolta carii pe sub plomba.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

ATA DENTARA ( DENTAL FLOSS )

Folosire firului de matase ( ata dentara ) in spatii interdentare

Exista o mare varietate de fire dentare : groase, subtiri, cu suprafata cerata sau nu, in manunchiuri de filamente sau panglica ingusta.

Mod de utilizare:
-se rupe o portiune de fir de 30-50 cm;
-se infasoara firul dentar pe degetul mare si artator sau mijlociu astfel incat intre degete sa ramana o portiune libera de fir de 2-3 cm;
-portiunea libera se introduce interdentar, daca exista un contact strans interdentar, se controleaza presiunea de impingere a firului pentru a nu leza papila interdentara;
-firul este tinut in tensiune, usor curbat pe suprafata laterala a unuia din dintii ce formeaza spatiul interdentar in care am introdus firul de ata si este deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Apoi facem aceasi miscare verticala pe suprafata laterala a celuilalt dinte din spatiul interdentar in care ne aflam, evitand traumatismul papilei interdentare;
-dupa ce am curatat fetele laterale ale dintilor dintr-un spatiu interdentar, scoatem firul de aici si ne mutam la urmatorul spatiu interdentar, pana am cuprins toate suprafetele laterale ale tuturor dintilor din gura;
-firul dentar scamosat se deplaseaza pana cand intre degete avem portiuni integre.

Curatarea dintilor cu ata dentara se recomanda a se efectua dupa periajul de seara, pentru o igiena riguroasa a dintilor. Astfel se indeparteaza resturile alimentare si placa bacteriana din toate zonele cavitatii bucale si nu mai exista resurse de hrana pentru microorganismele cu potential cariogen. Perioada de somn nocturn este cea mai favorabila pentru microorganismele din gura in producerea de carii si afectiuni parodontale, deoarece scade la minim fluxul de saliva ( care spala suprafetele dentare de resturi alimentare ), musculatura obrajilor este in repaus ( ea produce o autocuratire in timpul vorbirii, masticatiei ).In conditii de temperatura constanta, umiditate si intuneric si resturi alimentare ( adica hrana pentru ele ) bacteriile se inmultesc si se hranesc producand metaboliti ce demineralizeaza prismele de smalt, in timp aparand cariile.Este de datoria noastra sa rupem acest cerc vicios prin igiena bucala riguroasa seara, inainte de culcare.

La inceput va fi mai greu sa utilizati ata dentara.Nu descurajati, perseverati si in timp veti capata dexteritate. Mult succes!

CLORHEXIDINA

Clorhexidina este un antiseptic de electie impotriva placii bacteriene datorita absorbtiei si mentinerii prelungite pe suprafetele dentare. Are o puternica incarcatura cationica ce ii confera abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele dentare si bacteriene. Acesta legaturi produc modificari ale permeabilitatii celulare microbiene cu pertrurbarea nutritiei. Totodata se ataseaza de glicoproteinele salivare, reducand formarea placii bacteriene. Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore in functie de gradul de absorbtie si mentinere pe suprafetele dentare.

Clorhexidina se foloseste pentru prevenirea aparitiei cariilor ( clatiri ale cavitatii bucale cu ape de gura cu clorhexidina 10-14 zile, se repeta dupa 6 luni ), la persoanele cu placa microbiana prezenta pe suprafetele dentare, gingivite acute, abcese parodontale marginale, gingivite cronice si parodontite marginale cronice, dupa interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-faciala, postextractional.

Efecte secundare:
- depunerea crescuta de tartru supragingival ( controale periodice la 6 luni );
-coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor coronare ( plombelor )fizionomice, suprafata dorsala a limbii;
-modificari pasagere ale senzatiei gustative, gust metalic, amar;
-iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
-reactii alergice.

Clorhexidina se foloseste perioade scurte de timp (10-14 zile ), in alternanta cu ingrijirile uzuale prin periaj dentar. Este un antimicrobian exrem de activ asupra placii bacteriene si nu dezvolta in timp rezistenta din partea microorganismelor bucale.

Nu se utilizeaza pe perioada sarcinii si alaparii produse ce contin clorhexidina.